În anul 2021, în cadrul proiectului intitulat „Castele și cetăți de pe valea Someșului” s-a realizat expoziția de panouri omonimă, care prezintă publicului trecutul și prezentul clădirilor discutate, ilustrând starea lor de conservare prezentă și istorică cu ajutorul unor fotografii actuale și de arhivă. În 2023, expoziția a fost extinsă cu trei noi monumente istorice, iar publicația asociată a fost publicată în august, al cărei material o redăm în întregime mai jos.

Dezvoltarea peisajului format în Valea Someșului a fost determinată de condițiile naturale, de rețelele de drumuri din antichitate și de entitățile politice, economice, ecleziastice și militare medievale timpurii. Așezarea oamenilor pe malul râului a dus la formarea unor zone dens populate. Această regiune istorico-culturală ascunde o sumedenie de valori arhitecturale: valea râului este îmbogățită de castele, cetăți și conace.

Publicația cu titlul de Castele și cetăți de pe Valea Someșului prezintă paisprezece monumente ale județului Cluj – unele mai populare, altele mai puțin cunoscute. Câteva dintre acestea servesc drept exemple pozitive, dar există și multe clădiri ale căror istorii tragice se desfășoară în fața ochilor noștri. Scopul nostru este să atragem atenția asupra acestor valori culturale. Vrem să încurajăm factorii de decizie, formatorii de opinii, societatea civilă și oamenii din comunitate să gândească împreună pentru crearea unor strategii de utilizare a patrimoniului, bazate pe principiile prezervării unicității valorilor și luării în considerare a așteptărilor/sentimentelor comunităților locale. Deoarece nu există o strategie națională cuprinzătoare pentru salvarea patrimoniului nostru construit, păstrarea acestuia este responsabilitatea noastră comună.

Fundația Transilvania Trust, care activează în folosul monumentelor istorice transilvănene de 27 de ani, împreună cu partenerii săi, dorește să fie unul dintre motoarele dezvoltării regiunii Someșului. În ultimele decenii s-a dovedit că patrimoniul cultural și arhitectural nu numai că ne permite să ne înțelegem trecutul și să ne prezentăm valorile, ci – dacă este revitalizat în mod corespunzător – poate duce de asemenea la o dezvoltare sustenabilă și durabilă a comunităților.

 

Castele și cetăți de pe Valea Someșului:

Castelul Rákóczi-Bánffy din Gilău – CJ-II-a-B-07673

Cetatea Cluj – Castrul Regal din Cluj-Mănăștur (Dealul Calvaria) – CJ-I-s-B -06924

Fortificațiile Medievale ale orașului Cluj – CJ-II-a-A-07241, CJ-II-a-A-07242, CJ-II-m-A-07271

Cetățuia din Cluj – CJ-II-a-A-07240

Castelul Teleki din Jucu de Sus – CJ-II-m-B-07686

Castelul Bánffy din Răscruci – CJ-II-a-A-07742

Castelul Bánffy din Borșa – CJ-II-m-B-07536

Castelul Bánffy din Bonțida – CJ-II-a-A-07534

Ansamblul castelului Teleki din Luna de Jos – CJ-II-a-B-07692

Cetatea Dăbâca – CJ-I-s-A-07027

Conacul Rhédey din Dăbâca – CJ-II-m-B-07588

Castelul Kornis din Mănăstirea – CJ-II-a-A-07704

„Castelul nou” al familiei Kornis din Mănăstirea – CJ-II-m-B-07704.02

Castelul Haller din Coplean – CJ-II-m-B-07576

 

Cum continuăm?

Exemple pozitive

Dezvoltarea și utilizarea sustenabilă a patrimoniului construit este un model comun și operațional în toată Europa. „Turismul de castel” este în plină expansiune, monumentele devenind locații pentru diverse evenimente culturale, educaționale, economice și sociale, iar încadrate într-o rețea, acestea oferă servicii turistice de calitate.

Există mai multe exemple bune în Europa, poate cel mai proeminent dintre acestea este revitalizarea castelelor din Valea Loarei: una dintre cele mai bogate zone de patrimoniu cultural din Franța se găsește în apropierea Loarei, cu mai mult de 100 de castele de-a lungul râului și afluenților săi. Funcțiile monumentelor se completează reciproc, multe dintre ele fiind utilizate ca muzee, hoteluri sau restaurante, dar atrag vizitatori și ca locații pentru diverse festivaluri de muzică și evenimente gastronomice. În țara noastră, castelele, cetățile și conacele se aflau într-o stare critică pentru mult timp. După schimbarea de regim, statul a neglijat timp de decenii restaurarea și conservarea monumentelor naționalizate la începutul comunismului, folosite în mod necorespunzător și apoi abandonate. În ultimii ani însă, a început un proces lent de restaurare și utilizare a unora dintre acestea, întreprinse de investitori, organizații neguvernamentale și instituții. De asemenea, mai multe clădiri istorice au fost sau sunt restaurate din fonduri UE, cum ar fi Programul Operațional Regional (POR) și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – România Atractivă. Dintre exemplele pozitive se remarcă Castelul Daniel din Tălișoara (jud. Covasna) care funcționează ca hotel, Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure (jud. Mureș) amenajat ca muzeu, Castelul de la Hunedoara sau Castelul Mikes din Zăbala (jud. Covasna). Printre clădirile aflate în curs de restaurare, se remarcă castele și conace semnificative, precum Castelul Bánffy din Răscruci, Castelul Béldi din Jibou, Castelul Kálnoky din Valea Crișului (jud. Covasna), Castelul Teleki din Gornești, Castelul Urmánczy din Toplița, Conacul Kováts din Satu Mare și Conacul Szentkereszty-Bethlen din Câmpia Turzii. Castelul Bánffy din Bonțida este o categorie aparte, întrucât revitalizarea sa a început deja în timpul restaurării: în clădirea Miklós a fost înființat un centru de instruire în domeniul meseriilor tradiționale, iar, profitând de rolul jucat de patrimoniul cultural în stimularea creativității, a devenit și un loc pentru creație contemporană. Acest an a fost marcat de deschiderea unei expoziții permanente – Câmpurile de Forță ale lui Miklós Bánffy, amenajată în aripa de vest a clădirii principale restaurată recent cu sprijinul guvernului maghiar, care prezintă activitatea culturală și politică a contelui Miklós Bánffy, fostul proprietar al domeniului și al ansamblului castelar de la Bonțida.

Satul Rimetea din județul Alba este considerat a fi o poveste de succes a turismului rural: grație sistemului de sprijin al Programului de protecție a patrimoniului Rimetea, imaginea tradițională a satului a fost parțial păstrată, iar turismul și economia așezării au înflorit. Astăzi, șaizeci și opt din cele trei sute de case funcționează ca pensiuni, mai multe programe culturale și de agrement mutându-se, de asemenea, în sat.

Satele săsești sunt niște bijuterii ale turismului lent: țara bisericilor fortificate, a arhitecturii tradiționale, a obiceiurilor populare și a bucatelor gustoase. Protecția UNESCO și atenția internațională au contribuit semnificativ la supraviețuirea așezărilor, în același timp agricultura locală și produsele realizate manual sunt la fel de valoroase, conferind caracter local. De menționat este de asemenea că Biserica Luterană joacă un rol activ în promovarea bisericilor fortificate.

Protejarea și îngrijirea moștenirii rămase va fi o provocare și pentru descendenții noștri, astfel că una dintre responsabilitățile noastre este de a ajuta generația următoare să crească cu respect față de aceste valori culturale.

__

Redactor: Trasylvania Trust

Text: Eke Zsuzsanna, Ioana Rus-Cacovean

Foto: Lepedus Siskó Péter

Concepție grafică: IDEA PLUS

__

Parteneri: Consiliul Județean Cluj, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Centrul Cultural Clujean

Sponsori: Fundația pentru Școală, Secretariatul de Stat pentru Politica Națională a Ungariei, Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Local, Academia de Științe din Ungaria