Transylvania Trust

Activități / Moara castelului Bánffy din Bonţida

Str. Principală (Castelului), nr. 176, comuna Bonţida, judeţul Cluj
Monument Istoric, Cod LMI 2004: CJ-II-m-A-07534.04

DATARE
La începutul secolului al XIX-lea contele Bánffy József intră în posesia Castelului Bánffy din Bonţida. În anul 1821 la comanda lui se construieşte noua clădire a morii, în stilul empire, din blocurile de piatră ale donjonului – poarta de intrare principală a Castelului – demolat. La începutul secolului al XX-lea, moara este modernizată după proiectele elaborate de Titz Lajos de la compania Ganz din Budapesta. Lucrările au fost finalizate în octombrie 1928.

DESTINAŢIE
Clădirea funcţiona ca moară de apă, având o mare capacitate de producţie. Iniţial dispunea şi de spaţii de locuit pentru familia morarului şi de cazare temporară pentru comercianţii din localităţile îndepărtate.

SCURT ISTORIC
Activitatea de morărit la Bonţida are o tradiţie de 700 de ani. Datorită faptului că satul este situat pe malul Someşului în Câmpia Transilvană, au existat condiţii excelente pentru dezvoltarea agriculturii.
Moara era unul din punctele importante ale vieţii sociale ale comunităţii, aici lucrând sau venind să beneficieze de serviciile de morărit toată microregiunea Bonţida-Jucu.
Începând cu anul 1945 se naţionalizează întreg domeniul Bánffy din Bonţida, apoi temporar se revocă decizia, pentru ca în anul 1948 să intre definitiv în proprietatea Statului Român, fiind administrat de către autorităţile locale din comună. Moara este folosită până în anii 1965-1966, când se opreşte definitiv producţia, ca urmare a hotărârii Consiliului Popular. Odată părăsită şi abandonată, moara se degradează treptat.
Fundaţia Transylvania Trust, organizaţie care a devenit concesionara morii în anul 2003, după numeroase consultări cu localnicii, specialiştii şi autorităţile locale, a demarat restaurarea şi revitalizarea morii, prin înfiinţarea Muzeului Vieţii Satului.

PREZENT
Din punct de vedere cultural şi istoric Moara Castelului Bánffy este o clădire unică: este cea mai mare moară de apă, monument istoric de categoria A din România.
Pentru a salva cât mai mult posibil din această clădire, începând deja cu anul 2005, au fost demarate lucrările de restaurare a şarpantei în cadrul şcolii de vară organizată de Fundaţie, iar în anul 2010 – în cadrul proiectului Parteneriat pentru valorificarea patrimoniului arhitectural industrial din România, finanţat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) – s-au realizat intervenţii de primă necesitate pentru punerea în siguranţă a clădirii.
Revitalizarea morii este parte integrantă a strategiei de restaurare a Castelului Bánffy, dar este un proiect de sine stătător, care se delimitează firesc de restaurarea ansamblului, atât prin poziţia geografică (aflându-se în afara zidurilor Castelului) cât şi prin funcţiunea aleasă de Muzeu al Vieţii Satului.
Autorităţile locale şi Fundaţia Transylvania Trust depun în comun eforturi pentru continuarea lucrărilor de restaurare şi deschiderea muzeului.

Acest obiect face parte din Traseul turistic al patrimoniului arhitectural industrial, realizat în cadrul proiectului Parteneriat pentru valorificarea patrimoniului arhitectural industrial din România (mai multe despre proiect pe www.industrial-heritage.ro), coordonat de către Fundaţia Transylvania Trust, în parteneriat cu Asociaţia pentru Arheologie Industrială – AIR, Bucureşti, Asociaţia Democratică a Tinerilor Maghiari din Baia-Sprie – MADISZ, Folkeuniversitetet I Fjellregionen, Norvegia şi Fundaţia Armeană, Dumbrăveni.

Proiect finanţat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE).

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Mecanismului Financiar SEE.

Moara Castelului Bánffy în anii ’60, după încetarea definitivă a producţiei

Moara înainte de intervenţiile din anul 2005

După restaurarea parţială a şarpantei din anul 2005

Intervenţia de primă necesitate din anul 2010